Barometrul Egalis · Ediția 1 · iulie 2026

Barometrul gap-ului salarial din România

Pe scurt: gap-ul mediu din România e 3,7% (2024, estimare Eurostat) — printre cele mai mici din UE, unde media e 11,1%. Dar media națională ascunde extremele: +30,9% în intermedieri financiare și asigurări, +18,3% în producție, -11,0% în construcții. De aceea Directiva privind transparența salarială nu se oprește la mediile naționale sau de companie: cere și diferențele pe categorii de muncă de valoare egală.

România · 2024

3,7%

fără administrația publică, comparabil cu UE

Media UE-27 · 2024

11,1%

provizoriu

Cea mai expusă industrie

+30,9%

intermedieri financiare și asigurări

Cifra-titlu a României (3,7% în 2024) și media UE (11,1%) folosesc același agregat Eurostat: industrie, construcții și servicii, fără administrația publică (B–S fără O, setul sdg_05_20). Totalul din tabelul pe secțiuni (3,2% în 2024) include și administrația publică și nu se compară cu media UE.

Gap-ul pe industrii, 2024

% din câștigul orar brut mediu al bărbaților; valorile negative = femeile câștigă în medie mai mult (efect de compoziție, nu egalitate — vezi nota de metodă).

Intermedieri financiare și asigurări
+30,9%
Industria prelucrătoare (producție)
+18,3%
Informații și comunicații (IT&C)
+17,6%
Alte activități de servicii
+15,6%
Comerț cu ridicata și cu amănuntul
+14,0%
Tranzacții imobiliare
+10,7%
Artă, divertisment și recreere
+9,9%
Sănătate și asistență socială
+9,0%
Administrație publică și apărare
+5,5%
Hoteluri și restaurante (HoReCa)
+4,3%
Energie electrică și gaze
+2,4%
Apă, salubritate, deșeuri
+2,2%
Transport și depozitare
+1,3%
Activități profesionale, științifice și tehnice
+0,7%
Învățământ
+0,6%
Industria extractivă
-3,4%
Construcții
-11,0%
Servicii administrative și de suport
-18,1%

■ navy = gap pozitiv (bărbații câștigă mai mult) · ■ albastru deschis = gap negativ. Industriile subliniate au analiză dedicată — click pe rând.

Evoluția 2022–2024, tabelar

Industrie (NACE)202220232024
România — total B–S (inclusiv administrația publică; nu se compară cu media UE)+0,9%+3,2%+3,2%
Intermedieri financiare și asigurări (K)+19,5%+18,2%+30,9%
Industria prelucrătoare (producție) (C)+21,0%+22,6%+18,3%
Informații și comunicații (IT&C) (J)+17,9%+16,7%+17,6%
Alte activități de servicii (S)+12,4%+15,9%+15,6%
Comerț cu ridicata și cu amănuntul (G)+12,7%+13,5%+14,0%
Tranzacții imobiliare (L)+11,4%+12,4%+10,7%
Artă, divertisment și recreere (R)+10,4%+8,2%+9,9%
Sănătate și asistență socială (Q)+12,5%+11,2%+9,0%
Administrație publică și apărare (O)+1,9%+3,8%+5,5%
Hoteluri și restaurante (HoReCa) (I)+5,4%+6,8%+4,3%
Energie electrică și gaze (D)-2,2%-8,3%+2,4%
Apă, salubritate, deșeuri (E)+1,6%+4,5%+2,2%
Transport și depozitare (H)-5,7%-3,4%+1,3%
Activități profesionale, științifice și tehnice (M)-5,4%-4,3%+0,7%
Învățământ (P)+3,1%+3,4%+0,6%
Industria extractivă (B)-8,4%-16,6%-3,4%
Construcții (F)-18,1%-14,5%-11,0%
Servicii administrative și de suport (N)-20,8%-16,7%-18,1%

Metoda și sursele — citabil liber

  • Sursa: Eurostat, earn_gr_gpgr2 (Structure of Earnings Survey), DOI 10.2908/EARN_GR_GPGR2 — extras 03.07.2026 (setul de date) și setul sdg_05_20 pentru cifra-titlu comparabilă cu media UE. Valorile României pentru 2023–2024 (totalul și secțiunile NACE) sunt estimări Eurostat (marcaj „e”); media UE pentru 2023–2024 e provizorie (marcaj „p”). Cifrele 2024 rămân provizorii până la reperul anchetei structurale a câștigurilor (SES), anunțat pentru decembrie 2026.
  • Definiția: gap-ul neajustat = (câștigul orar brut mediu al bărbaților − al femeilor) ÷ al bărbaților × 100, pe firmele cu 10+ angajați. Nu e „plată diferită pentru aceeași muncă” — pentru asta e nevoie de analiza pe categorii de valoare egală, pe care o cere Directiva.
  • Acoperirea: Cifra-titlu a României (3,7% în 2024) și media UE (11,1%) folosesc același agregat Eurostat: industrie, construcții și servicii, fără administrația publică (B–S fără O, setul sdg_05_20). Totalul din tabelul pe secțiuni (3,2% în 2024) include și administrația publică și nu se compară cu media UE.
  • De ce media mică induce în eroare: România stă bine pe total și prost pe extreme. Un gap negativ (construcții, -11,0%) vine din compoziție — puține femei, concentrate în roluri de birou — nu din egalitate.
  • Citare: „Barometrul gap-ului salarial Egalis, Ediția 1 · iulie 2026, pe date Eurostat” cu link către această pagină. Edițiile viitoare adaugă agregate anonimizate din platforma Egalis — numai de la companiile care activează explicit funcția și numai peste pragurile de publicare din DPA (minimum 5 angajați și 5 companii per valoare publicată).

Vrei cifra firmei tale, nu a industriei? Calculeaz-o gratuit, în browser — aceleași formule pe care le definește Directiva.