Directiva, Art. 7 · proiectul L445, art. 7 și 11 · pentru toți angajatorii
Dreptul angajaților la informare: cum funcționează cererile
De Mihai Postolache, fondator Egalis ·
Pe scurt
Orice angajat poate cere în scris nivelul lui de remunerare și nivelurile medii, defalcate pe sex, pentru categoria lui de „muncă de valoare egală”. Angajatorul răspunde în cel mult două luni potrivit Directivei — în 30 de zile lucrătoare potrivit proiectului L445 — și își informează anual angajații despre acest drept. În categoriile mici, identitatea se protejează prin escaladare la reprezentanți — nu prin refuz. Pentru angajatorii din România, dreptul se aplică de la intrarea în vigoare a legii de transpunere.
Ce poate cere angajatul, exact
- propriul nivel de remunerare (remunerația anuală brută și valoarea orară corespunzătoare);
- nivelurile medii de remunerare, defalcate pe sex, pentru categoria de lucrători care prestează aceeași muncă sau muncă de valoare egală cu a lui.
Cererea se face în scris, iar răspunsul vine în 30 de zile lucrătoare potrivit proiectului L445 (Directiva: cel mult două luni). Potrivit proiectului, angajatul poate cere și prin CNCD, care intermediază — termenul pentru angajator rămâne același. Categoria pe care se face media e cea rezultată din evaluarea posturilor — încă un motiv pentru care evaluarea nu e opțională în practică.
Capcana categoriilor mici — și mecanismul legal corect
Într-o categorie cu 2 femei și 8 bărbați, „media femeilor” e practic salariul uneia dintre cele două. Directiva permite statelor un mecanism pentru această situație (Art. 12(3)), iar proiectul L445 îl preia (art. 11) — un mecanism pe care mulți angajatori îl vor greși:
- informația nu se refuză și nu se maschează;
- ea ajunge doar la reprezentanții angajaților, la ITM sau la CNCD;
- reprezentanții consiliază solicitantul pe baza ei, fără a dezvălui remunerații individuale.
Greșeala previzibilă: refuzul „pe GDPR”
Refuzul cererii pe motiv de protecție a datelor e exact răspunsul greșit: proiectul prevede canalul de escaladare tocmai pentru acest caz. După intrarea în vigoare a legii, refuzul de a furniza informațiile e contravenție (art. 20 din proiect) — documentată chiar de angajator.
Informarea anuală: obligația care se uită
Toți angajatorii își informează angajații anual despre dreptul de a cere aceste informații (Directiva, Art. 7(3)); proiectul L445 fixează termenul la sfârșitul primului trimestru (31 martie). Practic: un email anual către toți angajații, cu textul dreptului și canalul de depunere a cererilor — și cu dovada trimiterii păstrată. Proiectul nu prevede o amendă proprie pentru această obligație, dar lipsa informării slăbește poziția angajatorului într-un control sau într-un litigiu.
Contextul care schimbă negocierile: sarcina probei
Directiva (Art. 18) și proiectul (art. 13) inversează sarcina probei în litigiile de discriminare salarială: dacă angajatorul nu și-a îndeplinit obligațiile de transparență, el trebuie să demonstreze că nu a discriminat. Fiecare cerere rămasă fără răspuns în termen slăbește poziția angajatorului în orice litigiu ulterior — și invers, un istoric de răspunsuri la termen, documentat, e cea mai bună apărare.
Întrebări frecvente
Pot afla salariul exact al unui coleg?
Nu. Directiva dă dreptul la nivelurile MEDII de remunerare, defalcate pe sex, pentru categoria de muncă de valoare egală — nu la salariile individuale ale colegilor. În sens invers, după intrarea în vigoare a legii, angajatul nu va mai putea fi împiedicat să-și divulge propriul salariu (Directiva, Art. 7(5)).
În cât timp trebuie să răspundă angajatorul?
Directiva cere un termen rezonabil, de cel mult două luni de la cerere (Art. 7(4)). Proiectul L445 e mai strict: cel mult 30 de zile lucrătoare (art. 7 alin. (1)). Dacă informațiile primite sunt inexacte sau incomplete, angajatul poate cere clarificări suplimentare, cu răspuns argumentat (în proiect, tot în cel mult 30 de zile lucrătoare).
Angajatorul poate refuza pe motiv că ar dezvălui salariul cuiva?
Nu poate refuza pur și simplu. Când categoria e atât de mică încât media ar identifica practic o persoană, proiectul L445 (art. 11), folosind opțiunea din Art. 12(3) al Directivei, prevede un mecanism precis: informația ajunge doar la reprezentanții angajaților, la ITM sau la CNCD, care consiliază solicitantul fără a dezvălui remunerații individuale.
Trebuie să-mi anunț angajații despre acest drept?
Da, anual — Directiva (Art. 7(3)) o cere tuturor angajatorilor, fără o dată fixă; proiectul L445 fixează termenul la sfârșitul primului trimestru (31 martie). O notificare scrisă (email) cu păstrarea dovezii de trimitere e forma practică minimă.
Angajatul poate folosi informațiile primite oricum vrea?
Informațiile despre alții (mediile pe categorie) pot fi folosite doar pentru exercitarea drepturilor legale privind egalitatea de remunerare — nu pentru alte scopuri. Propriul nivel de remunerare rămâne, desigur, al angajatului.
Următorul pas
Creează-ți cont
Start gratuit sub 50 de angajați; de la 50 în sus, 14 zile gratuite, fără card. Datele tale: export complet, oricând.