Art. 20 · ITM · expunerea completă

Sancțiunile: amenzile ITM și expunerea care doare mai mult

Pe scurt

Amenzile: 10.000 – 20.000 lei per contravenție, iar la încălcări repetate 20.000 – 30.000 lei, constatate de ITM (Inspecția Muncii) (pentru încălcarea Art. 5(1), 5(3), 6, 7, 9 și 10). Expunerea reală e însă mai mare: sarcina probei inversată în litigii, remedierea forțată prin măriri salariale și, din 7 iunie 2028, gap-ul public, comparabil între angajatori.

Ce se sancționează, concret

Obligația încălcatăCât de ușor se constată
Anunț fără interval salarial / cu cerință de istoric salarial / cu limbaj de gen (Art. 5)Public — orice inspector sau candidat vede anunțul; nu e nevoie de control la sediu
Criterii de remunerare inaccesibile sau inexistente (Art. 6)La control sau la prima sesizare a unui angajat
Cerere de informare fără răspuns în 30 de zile lucrătoare (Art. 7)Auto-documentat — cererea scrisă + lipsa răspunsului = dosarul gata făcut
Raportare lipsă / incorectă către ANES (Art. 9)Automat — absența din sistemul de raportare e vizibilă fără control
Evaluarea comună neefectuată la gap ≥ 5% (Art. 10)Din propriile date raportate — raportarea ta e proba declanșatorului

Observația neplăcută din tabel

Cele mai multe contravenții se constată fără control la sediu — din anunțuri publice, din absența raportării, din propriile tale date. Modelul „ne conformăm când vine controlul” nu funcționează la o lege proiectată să se auto-documenteze.

Expunerea 1: litigiile cu sarcina probei inversată

Partea cu adevărat scumpă nu e amenda. În litigiile de discriminare salarială, dacă angajatorul nu și-a îndeplinit obligațiile de transparență, sarcina probei se inversează: nu angajatul demonstrează discriminarea, ci angajatorul demonstrează absența ei. Fără evaluare de posturi documentată, fără criterii scrise și fără istoric de răspunsuri la cereri, apărarea pornește de la zero — iar despăgubirile acoperă integral prejudiciul (diferențe retroactive, daune), fără plafon anticipat.

Expunerea 2: remedierea forțată

Diferențele nejustificate se remediază în sus — prin aducerea grupului subplătit la nivel echitabil, nu prin tăierea salariilor mari (jurisprudență europeană constantă). Un gap mediu de 800 lei pe o categorie cu 20 de persoane subplătite = 16.000 lei/lună, permanent, plus presiunea termenului de 90 de zile lucrătoare. Costul scade dramatic când diferențele se descoperă devreme și se corectează pe ciclurile normale de revizuire — cascada completă aici.

Expunerea 3: reputația, din 2028

Din 7 iunie 2028, ANES publică indicatorii raportați într-un format comparabil între angajatori, sectoare și regiuni, cu istoric. Gap-ul firmei devine argument de recrutare pentru competitori și subiect de presă — în ambele sensuri: firmele cu cifre bune vor comunica agresiv pe ele.

Nota metodologică: Cuantumurile vin din proiectul ministerului (13.03.2026); forma Senatului le-ar putea indexa la salariul minim. Discriminarea intersecțională e circumstanță agravantă. Statutul complet al legii îl ținem la zi în ghidul principal.

Întrebări frecvente

Cine controlează respectarea legii transparenței salariale?

ITM (Inspecția Muncii) constată contravențiile și aplică amenzile. ANES colectează raportările, iar CNCD intermediază cererile angajaților și tratează situațiile de discriminare.

Cât sunt amenzile?

În proiectul ministerului: 10.000–20.000 lei per contravenție, iar la încălcări repetate 20.000–30.000 lei — pentru încălcarea obligațiilor din Art. 5(1), 5(3), 6, 7, 9 și 10. Forma Senatului ar putea indexa cuantumurile la salariul minim. Discriminarea intersecțională e circumstanță agravantă.

Ce riscă firma dincolo de amendă?

Trei expuneri mai scumpe decât amenda: (1) litigii de muncă în care sarcina probei se inversează — angajatorul care nu și-a îndeplinit obligațiile de transparență trebuie să demonstreze că NU a discriminat, cu despăgubiri fără plafon anticipat; (2) remedierea forțată sub termen — egalizarea se face în sus, prin măriri; (3) din 7 iunie 2028, gap-ul raportat devine public și comparabil între angajatori.

Amenda se dă per încălcare sau per angajat?

Contravențiile se constată per obligație încălcată. Practic însă, o firmă neconformă încalcă de regulă mai multe obligații simultan (anunțuri + criterii + răspunsuri la cereri), iar fiecare rămâne sancționabilă separat — plus recidiva la tarif majorat.

Actualizat: 3 iulie 2026. Proiectul de lege B392/2026 (transpunerea Directivei UE 2023/970) e în procedură parlamentară la Senat. Cifrele de mai jos reflectă proiectul depus și directiva; se actualizează la fiecare pas legislativ.

Egalis nu oferă consultanță juridică; pentru situații specifice, consultați un avocat de dreptul muncii.