Art. 20 · ITM · expunerea completă
Sancțiunile: amenzile ITM și expunerea care doare mai mult
Pe scurt
Amenzile: 3–10 salarii minime brute pe țară (12.975 – 43.250 lei) per contravenție, constatate de ITM (Inspecția Muncii) (pentru încălcarea Art. 5(1), 5(3), 6, 7, 9 și 10). Expunerea reală e însă mai mare: sarcina probei inversată în litigii, remedierea forțată prin măriri salariale și, din 7 iunie 2028, gap-ul public, comparabil între angajatori.
Ce se sancționează, concret
| Obligația încălcată | Cât de ușor se constată |
|---|---|
| Anunț fără interval salarial / cu cerință de istoric salarial / cu limbaj de gen (Art. 5) | Public — orice inspector sau candidat vede anunțul; nu e nevoie de control la sediu |
| Criterii de remunerare inaccesibile sau inexistente (Art. 6) | La control sau la prima sesizare a unui angajat |
| Cerere de informare fără răspuns în 30 de zile lucrătoare (Art. 7) | Auto-documentat — cererea scrisă + lipsa răspunsului = dosarul gata făcut |
| Raportare lipsă / incorectă către ANES (Art. 9) | Automat — absența din sistemul de raportare e vizibilă fără control |
| Evaluarea comună neefectuată la gap ≥ 5% (Art. 10) | Din propriile date raportate — raportarea ta e proba declanșatorului |
Observația neplăcută din tabel
Cele mai multe contravenții se constată fără control la sediu — din anunțuri publice, din absența raportării, din propriile tale date. Modelul „ne conformăm când vine controlul” nu funcționează la o lege proiectată să se auto-documenteze.
Expunerea 1: litigiile cu sarcina probei inversată
Partea cu adevărat scumpă nu e amenda. În litigiile de discriminare salarială, dacă angajatorul nu și-a îndeplinit obligațiile de transparență, sarcina probei se inversează: nu angajatul demonstrează discriminarea, ci angajatorul demonstrează absența ei. Fără evaluare de posturi documentată, fără criterii scrise și fără istoric de răspunsuri la cereri, apărarea pornește de la zero — iar despăgubirile acoperă integral prejudiciul (diferențe retroactive, daune), fără plafon anticipat.
Expunerea 2: remedierea forțată
Diferențele nejustificate se remediază în sus — prin aducerea grupului subplătit la nivel echitabil, nu prin tăierea salariilor mari (jurisprudență europeană constantă). Un gap mediu de 800 lei pe o categorie cu 20 de persoane subplătite = 16.000 lei/lună, permanent, plus presiunea termenului de 90 de zile lucrătoare. Costul scade dramatic când diferențele se descoperă devreme și se corectează pe ciclurile normale de revizuire — cascada completă aici.
Expunerea 3: reputația, din 2028
Din 7 iunie 2028, ANES publică indicatorii raportați într-un format comparabil între angajatori, sectoare și regiuni, cu istoric. Gap-ul firmei devine argument de recrutare pentru competitori și subiect de presă — în ambele sensuri: firmele cu cifre bune vor comunica agresiv pe ele.
Nota metodologică: Cuantumul vine din forma actuală a proiectului (publicată de Senat în iulie 2026): un interval unic de 3–10 salarii minime brute pe țară, indexat — amenda crește automat la fiecare majorare a salariului minim (4.325 lei de la 1 iulie 2026). Proiectul inițial al ministerului (13.03.2026) prevedea sume fixe de 10.000–30.000 lei, rămase doar ca referință istorică. Discriminarea intersecțională e circumstanță agravantă. Statutul complet al legii îl ținem la zi în ghidul principal.
Întrebări frecvente
Cine controlează respectarea legii transparenței salariale?
ITM (Inspecția Muncii) constată contravențiile și aplică amenzile. ANES colectează raportările, iar CNCD intermediază cererile angajaților și tratează situațiile de discriminare.
Cât sunt amenzile?
În forma actuală a proiectului (publicată de Senat în iulie 2026): 3–10 salarii minime brute pe țară per contravenție (12.975–43.250 lei la salariul minim actual, de 4.325 lei) — pentru încălcarea obligațiilor din Art. 5(1), 5(3), 6, 7, 9 și 10. Indexarea la salariul minim înseamnă că amenzile cresc automat la fiecare majorare a lui. Discriminarea intersecțională e circumstanță agravantă.
Ce riscă firma dincolo de amendă?
Trei expuneri mai scumpe decât amenda: (1) litigii de muncă în care sarcina probei se inversează — angajatorul care nu și-a îndeplinit obligațiile de transparență trebuie să demonstreze că NU a discriminat, cu despăgubiri fără plafon anticipat; (2) remedierea forțată sub termen — egalizarea se face în sus, prin măriri; (3) din 7 iunie 2028, gap-ul raportat devine public și comparabil între angajatori.
Amenda se dă per încălcare sau per angajat?
Contravențiile se constată per obligație încălcată. Practic însă, o firmă neconformă încalcă de regulă mai multe obligații simultan (anunțuri + criterii + răspunsuri la cereri), iar fiecare rămâne sancționabilă separat — deci amenzile se cumulează.