Proiectul L445, art. 20 · ITM · expunerea completă
Sancțiunile: amenzile din proiect și expunerea cea mai costisitoare
De Mihai Postolache, fondator Egalis ·
Pe scurt
Amenzile din proiectul L445/2026: 3–5 salarii minime brute pe țară la prima abatere (12.975–21.625 lei), 5–10 la repetare (21.625–43.250 lei), per contravenție (proiect neadoptat), constatate de ITM (Inspecția Muncii) (pentru încălcarea art. 5 alin. (1) și (3), art. 6, 7, 9 și 10 din proiect). Până la intrarea în vigoare a legii, ele nu se pot aplica. Expunerea mai mare e în altă parte: sarcina probei inversată în litigii, remedierea prin majorări salariale și publicarea datelor, comparabil între angajatori — în proiect, cel târziu la 7 iunie 2028 (proiectul L445, art. 21).
Ce se sancționează în proiect, concret
Directiva obligă statele membre; angajatorilor din România obligațiile li se aplică abia prin legea de transpunere (proiectul L445/2026, neadoptat la 12 octombrie 2026). Până atunci, potrivit Ministerului Muncii (3 iulie 2026), ele nu produc efecte în sarcina angajatorilor și nu pot fi sancționate.
| Obligația încălcată | Cât de ușor se constată |
|---|---|
| Candidat neinformat despre interval înainte de interviu / întrebări despre istoricul salarial (art. 5 alin. (1) și (3)) | Public — orice inspector sau candidat vede anunțul; nu e nevoie de control la sediu |
| Criterii de remunerare inaccesibile sau inexistente (art. 6) | La control sau la prima sesizare a unui angajat |
| Refuzul de a răspunde la o cerere de informare, în termenul de 30 de zile lucrătoare (art. 7) | Auto-documentat — cererea scrisă + lipsa răspunsului = dosarul gata făcut |
| Raportare lipsă / incorectă (art. 9; în proiect, către ANES) | Din datele autorității — după ce ANES va primi rapoartele; sistemul și formatul nu sunt încă publicate |
| Evaluarea comună neefectuată la gap ≥ 5% (art. 10) | Din propriile date raportate — raportarea ta e proba declanșatorului |
Anunțurile cu limbaj de gen (art. 5 alin. (4) din proiect; Art. 5(3) din Directivă) și informarea anuală (art. 7 alin. (3)) rămân obligații, dar nu au amendă proprie în art. 20 din proiect.
Ce arată tabelul
Multe dintre aceste fapte s-ar putea constata fără control la sediu — din anunțuri publice, din cererile scrise ale angajaților, din propriile date raportate. Abordarea „ne conformăm când vine controlul” nu funcționează pentru obligații care se documentează singure.
Cifre vechi vs. cifre actuale: de unde vine „10.000–30.000 lei”
Două proiecte distincte au circulat în 2026, cu cuantumuri diferite. Sumele fixe din proiectul Ministerului Muncii (martie 2026) sunt încă repetate în presă și în răspunsurile motoarelor de căutare, deși textul din procedura parlamentară — L445/2026 — le-a înlocuit cu multipli ai salariului minim. Tabelul pune cifrele una lângă alta, cu stadiul fiecăreia.
| Sursa | Prima abatere | La repetare | Baza | Stadiu |
|---|---|---|---|---|
| Proiectul Ministerului Muncii, pus în consultare publică la 30 martie 2026 | 10.000–20.000 lei | 20.000–30.000 lei | sume fixe | depășit — textul nu mai e în procedură |
| Propunerea legislativă L445/2026, forma inițiatorilor, înregistrată la Senat la 17 iunie 2026 (art. 20) | 3–5 salarii minime brute (12.975–21.625 lei) | 5–10 salarii minime brute (21.625–43.250 lei) | multipli ai salariului minim brut pe țară (4.325 lei de la 1 iulie 2026), indexați automat | forma actuală — proiect neadoptat, neaplicabil |
- Intervalul „10.000–30.000 lei”, citat frecvent în presă, acoperă ambele trepte ale acestui proiect.
- Singura formă publicată pe fișa Senatului; Senatul nu a modificat-o. Cuantumul se poate schimba până la adoptare.
Cifrele în lei ale formei actuale sunt calculate la salariul minim brut în vigoare (4.325 lei) și cresc automat la fiecare majorare a lui; niciuna dintre cele două forme nu e lege, deci niciuna nu se aplică azi. Istoricul complet al modificărilor e în changelog-ul datelor legale.
Expunerea 1: litigiile cu sarcina probei inversată
Partea cu adevărat costisitoare nu e amenda. În litigiile de discriminare salarială, dacă angajatorul nu și-a îndeplinit obligațiile de transparență, sarcina probei se inversează (Directiva, Art. 18; proiectul, art. 13): nu angajatul demonstrează discriminarea, ci angajatorul demonstrează absența ei. Fără evaluare de posturi documentată, fără criterii scrise și fără istoric de răspunsuri la cereri, apărarea pornește de la zero — iar despăgubirile acoperă integral prejudiciul (diferențe retroactive, daune), fără plafon anticipat.
Expunerea 2: remedierea sub presiunea termenului
Diferențele nejustificate se remediază în sus — prin aducerea grupului subplătit la nivel echitabil, nu prin tăierea salariilor mari (jurisprudență europeană constantă). Un gap mediu de 800 lei pe o categorie cu 20 de persoane subplătite = 16.000 lei/lună, permanent, plus presiunea termenului (în proiect, 90 de zile lucrătoare). Costul scade considerabil când diferențele se descoperă devreme și se corectează pe ciclurile normale de revizuire — cascada completă aici.
Expunerea 3: reputația, după publicarea datelor
Potrivit proiectului L445 (art. 21), ANES publică indicatorii raportați cel târziu la 7 iunie 2028 (proiectul L445, art. 21), într-un format comparabil între angajatori, sectoare și regiuni, cu istoric (Directiva, Art. 29(3)(c)). Gap-ul firmei devine argument de recrutare pentru competitori și subiect de presă — în ambele sensuri: firmele cu cifre bune le vor comunica activ.
Nota metodologică: Cuantumul vine din PROIECTUL de lege (L445/2026, forma inițiatorilor, înregistrată la Senat la 17 iunie 2026, neadoptată; art. 20): 3–5 salarii minime brute pe țară la prima abatere, 5–10 la repetare, indexate — amenda ar crește automat la fiecare majorare a salariului minim (4.325 lei de la 1 iulie 2026, HG 146/2026). Proiectul Ministerului Muncii, pus în consultare pe 30 martie 2026, prevedea sume fixe (10.000–20.000 lei, 20.000–30.000 lei la repetare), rămase doar ca referință istorică. Discriminarea intersecțională e circumstanță agravantă. Până la intrarea în vigoare a legii, amenzile nu se pot aplica. Statutul complet al legii îl ținem la zi în ghidul principal.
Întrebări frecvente
Cine va controla respectarea legii transparenței salariale?
Potrivit proiectului L445, ITM (Inspecția Muncii) va constata contravențiile și va aplica amenzile, ANES va colecta raportările, iar CNCD va putea intermedia cererile angajaților; CNCD tratează deja situațiile de discriminare, pe temeiul OG nr. 137/2000. Până la intrarea în vigoare a legii, ITM nu poate aplica amenzi pentru aceste obligații.
Cât sunt amenzile?
În forma inițiatorilor a proiectului L445/2026, înregistrată la Senat la 17 iunie 2026 (neadoptată), art. 20: 3–5 salarii minime brute pe țară la prima abatere (12.975–21.625 lei), 5–10 la repetare (21.625–43.250 lei), per contravenție — pentru încălcarea art. 5 alin. (1) și (3), art. 6, 7, 9 și 10 din proiect. Indexarea la salariul minim (4.325 lei de la 1 iulie 2026) înseamnă că amenzile ar crește automat la fiecare majorare a lui. Discriminarea intersecțională e circumstanță agravantă. Anunțurile cu limbaj de gen (art. 5 alin. (4) din proiect; Art. 5(3) din Directivă) și informarea anuală (art. 7 alin. (3)) rămân obligații, dar nu au amendă proprie în art. 20 din proiect. Azi amenzile nu se pot aplica: legea nu e adoptată.
Am citit că amenzile sunt de 10.000–30.000 lei. E corect?
Nu mai e forma actuală. Sumele de 10.000–30.000 lei care mai circulă în presă provin din proiectul Ministerului Muncii din martie 2026 și sunt depășite; forma din procedură (L445/2026, art. 20) prevede 3–5 salarii minime brute pe țară la prima abatere (12.975–21.625 lei), 5–10 la repetare (21.625–43.250 lei). Ambele sunt proiecte: până la intrarea în vigoare a legii, nicio amendă nu se poate aplica.
Ce riscă firma dincolo de amendă?
Trei expuneri mai costisitoare decât amenda: (1) litigii de muncă în care sarcina probei se inversează — angajatorul care nu și-a îndeplinit obligațiile de transparență trebuie să demonstreze că NU a discriminat, cu despăgubiri fără plafon anticipat (Directiva, Art. 16 și 18); (2) remedierea sub presiunea termenului — egalizarea se face în sus, prin majorări; (3) publicarea datelor comparabile între angajatori — în proiect, cel târziu la 7 iunie 2028 (proiectul L445, art. 21).
Amenda se dă per încălcare sau per angajat?
În proiect, contravențiile se constată per obligație încălcată. Practic, o firmă neconformă încalcă de regulă mai multe obligații simultan (anunțuri + criterii + răspunsuri la cereri), iar fiecare ar fi sancționabilă separat — deci amenzile s-ar cumula.
Următorul pas
Creează-ți cont
Start gratuit sub 50 de angajați; de la 50 în sus, 14 zile gratuite, fără card. Datele tale: export complet, oricând.