L445/2026: comisiile Senatului au depus raportul cu amendamente — remediere în 180 de zile, dreptul la informare din 7 iunie 2027

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială (raport nr. 176) și Comisia juridică (raport nr. 286) au adoptat, cu majoritate de voturi, în ședințe separate, un raport comun de admitere cu amendamente. Anexa raportului cuprinde 62 de puncte; o mare parte sunt corecturi de redactare cerute de Consiliul Legislativ, iar restul modifică substanța obligațiilor. Dezbaterile au avut loc în mai multe ședințe, cu participarea autorităților, a partenerilor sociali și a organizațiilor neguvernamentale.

În aceeași zi, proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului și retrimis ambelor comisii pentru un raport suplimentar, cu termen 13 octombrie 2026. Textul supus votului poate diferi, așadar, de cel din raportul din 12 octombrie. Punctul de vedere al Guvernului, cerut pe 22 iunie, rămâne neînregistrat pe fișa proiectului.

Remedierea diferențelor de remunerare care nu se justifică prin criterii obiective, neutre din punctul de vedere al sexului, se face în 180 de zile (art. 9 alin. (11)), în locul celor 90 de zile lucrătoare din forma inițiatorilor. Evaluarea comună a remunerațiilor devine obligatorie când un gap mediu de cel puțin 5% pe o categorie de lucrători rămâne nejustificat și neremediat în acest termen (art. 10 alin. (1)); măsurile rezultate din evaluarea comună se aplică în 6 luni, într-un calendar stabilit în consultare cu reprezentanții lucrătorilor, acolo unde aceștia există.

Un articol nou, art. 26, stabilește că art. 6 (accesul angajaților la criteriile de stabilire și de evoluție a remunerației) și art. 7 (dreptul la informare asupra nivelurilor de remunerare) intră în vigoare la 7 iunie 2027, odată cu primul termen de raportare. Motivarea comisiilor: corelarea cu calendarul raportării din art. 9.

Pentru cererile de informare, termenul de răspuns rămâne 30 de zile lucrătoare. Când cererea trece prin CNCD, angajatorul furnizează informațiile în cel mult 60 de zile de la solicitare. Pentru clarificările cerute la un răspuns inexact sau incomplet, termenul crește de la 30 la 60 de zile lucrătoare.

Domeniul de aplicare (art. 2 alin. (1)) cuprinde toți angajatorii și lucrătorii, cu excepția personalului plătit din fonduri publice potrivit legislației-cadru de salarizare. Angajatorii al căror sistem de salarizare este reglementat expres prin lege sunt scutiți de informarea candidaților (art. 5 alin. (1)), de raportarea diferențelor de remunerare (art. 9 alin. (1)) și, în Codul muncii, de informarea privind evoluția remunerației (art. 159 alin. (6)) — ultima scutire acoperă și angajatorii cu mai puțin de 50 de salariați.

Pentru ceilalți angajatori, pragul raportării rămâne 100 de lucrători, iar calendarul raportării rămâne cel din Directivă.

Structura de remunerare este definită ca ansamblul regulilor, criteriilor și procedurilor care permit evaluarea și compararea valorii muncii; comisiile precizează că legea cere un set de reguli, iar un compartiment nou rămâne la latitudinea angajatorului. Criteriile de evaluare țin seama de competențe, efort, responsabilitate, condițiile de muncă și tipul de contract și se stabilesc de angajator, după consultarea reprezentanților lucrătorilor, acolo unde aceștia există (art. 4 alin. (2)). Forma inițiatorilor prevedea criterii convenite împreună cu reprezentanții.

Criteriile de remunerare puse la dispoziția angajaților trebuie să fie obiective și neutre din punctul de vedere al sexului (art. 6 alin. (1)). La recrutare, angajatorul comunică nivelul inițial sau intervalul de remunerare al postului și, după caz, componentele complementare ori variabile și beneficiile în bani sau în natură relevante pentru post (art. 5 alin. (1) lit. a)).

ANES pune la dispoziție, în 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, instrumente și metodologii care cuprind cel puțin criterii și exemple de evaluare a valorii muncii și un model de răspuns la cererile individuale de informare (art. 4 alin. (4)–(4¹)). Ordinul ministrului muncii privind metodologia, formatul și termenele raportării se emite tot în 90 de zile (art. 9 alin. (4)). ANES analizează cauzele diferențelor de remunerare cu sprijinul studiilor și instrumentelor Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE).

Un articol nou, art. 20¹, extinde obligațiile la executarea contractelor de achiziție publică, de achiziție sectorială și de concesiune, inclusiv pentru subcontractanți. Autoritățile contractante includ în documentația de atribuire și în contracte clauze privind respectarea obligațiilor, modul de verificare și consecințele nerespectării.

Un operator economic poate fi exclus de la o procedură de achiziție publică dacă autoritatea demonstrează încălcarea obligațiilor de transparență salarială sau o diferență de remunerare de peste 5% într-o categorie de lucrători, nejustificată prin criterii obiective. ANAP actualizează documentele standard și ghidurile în 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Amenzile rămân la nivelul din forma inițiatorilor: 3–5 salarii minime brute pe țară la prima abatere (12.975–21.625 lei), 5–10 la repetare (21.625–43.250 lei); amendamentul reformulează doar textul (art. 20).

Termenul special de prescripție de 3 ani (art. 13 alin. (8)) este eliminat, cu trimitere la regulile generale din Codul civil. Pot iniția proceduri administrative sau judiciare, pe lângă sindicate, și reprezentanții lucrătorilor ori alte entități juridice cu interes legitim (art. 15). Lucrătorul care se consideră discriminat poate sesiza angajatorul în termenul de sesizare a CNCD sau până la încetarea raportului de muncă, oricare intervine primul.

În Codul muncii, forma din raport păstrează două completări: confidențialitatea salariului devine inopozabilă salariatului care își divulgă propria remunerație în scopul aplicării egalității de remunerare, iar clauzele contractuale care interzic sau limitează acest drept sunt interzise (art. 163 alin. (3)); salariații au dreptul de a cere, în scris, nivelurile medii de remunerare, pe sexe, pentru categoriile care prestează o muncă egală sau de valoare egală (art. 39 alin. (1) lit. o)).

Termenul de remediere de 180 de zile se aliniază la cele 6 luni din art. 10 alin. (1) lit. c) din Directivă. Alte trei amendamente se depărtează de textul european: Directiva se aplică angajatorilor din sectorul public și din cel privat (art. 2 alin. (1)); ea cere criterii de evaluare convenite cu reprezentanții lucrătorilor, acolo unde aceștia există (art. 4 alin. (4)), și enumeră competențele, efortul, responsabilitatea, condițiile de muncă și, după caz, alți factori relevanți pentru post; termenul de transpunere a fost 7 iunie 2026, cu un an înainte de data propusă pentru art. 6 și 7.

Comisiile au termen până la 13 octombrie pentru raportul suplimentar. Până la 17 octombrie 2026, Senatul se poate pronunța prin vot; altfel, proiectul se consideră adoptat de Senat în forma inițiatorilor (art. 75 alin. (2) din Constituție). Textul ajunge apoi la Camera Deputaților, camera decizională, unde pot interveni noi modificări. Legea intră în vigoare după promulgare și publicarea în Monitorul Oficial.

Până la adoptarea formei finale, termenele naționale afișate pe acest site — 30 de zile lucrătoare pentru cererile de informare, 90 de zile lucrătoare pentru remediere — rămân cele din forma inițiatorilor.